Maimuțoiul Schadenfreude
L-am descoperit pe Dumnezeu, copil fiind; apoi ca soldat,
ca soț, ca tată, iar acum când mă apropii
de sfârșitul unei vieți în junglă... nu Darwin,
ci Dumnezeu
îmi liniștește cea mai adâncă și primitivă teamă.
Copil fiind îmi plăcea să merg la pescuit după o ploaie de vară
pentru a prinde cel mai mare curcubeu...
*Schadenfreude bucurie simțită la necazul sau ghinionul altuia.
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre superlative
- poezii despre viață
- poezii despre tată
- poezii despre soț
- poezii despre sfârșit
- poezii despre religie
- poezii despre ploaie
- poezii despre pescuit
- poezii despre ghinion
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.