Până în ce punct folosesc mintea? A. M: Namaste! Exact până în punctul în care realizezi că existenţa este complet liberă de ea. Un copac de Sequoia nu are minte, dar Dumnezeu cel viu sau faptul de "A-Fi" dansează extatic în el 5000 de ani. Noaptea în somnul profund apare fără să ştim o regenerare şi o detensionare profundă care ne face să fim fresh, plini de energie a doua zi tocmai pentru că i-am spus minţii "ciao". O să foloseşti mintea exact până în punctul în care realizezi că tributul pe care ţi-l cere te oboseşte până la epuizare, apoi vei da divorţ de ea. Copilul e preocupat de jucării, dar mama e preocupată de copil. În mod similar mintea este preocupată de exterior, dar tu eşti preocupat să o observi şi să realizezi că doleanţele, vrerea, obligaţiile, fricile ei sunt interminabile. Când vezi asta, interesul pentru ea, pentru efemer dispare şi o dată cu dispariţia interesului se dizolvă natural şi folosirea ei. Când un lucru nu te mai interesează nu o să-l mai foloseşti, nu-i aşa? La fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte instrumentul psihologic numit mintea care l-ai folosit în exces şi pare acum că te-a luat în posesie, înţelegi?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Votează! | Copiază!