Orele
orele sunt de vanilie azi
se scutură din fiecare ceas
din toate catedralele
de pe ziduri birouri holuri
din metrouri gări aeroporturi
de pe toate mâinile
și de pe unde au fost aruncate
ca pe un timp nenecesar
lunecă dinspre noapte spre zi
cu miros de dulce
ademenitor și feciorelnic
ca și când nu al lui este păcatul trecerii
cad fix peste cămașa ta în care
am rămas îmbrăcată să nu-ți uit mirosul
iar orele astea niște mere
nu-mi mai încap în buzunare
se sfârșesc
din ati-uri mai ales
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.