A ieșit să vadă luna
ce face luna și luna părea
foarte provizorie, acolo
unde a urcat-o creatorul
mult deasupra vecinului
care usca frunzele plantelor
cu feonul după fiecare ploaie
apoi trecea la uscarea balustradei
și a trotuarelor din fața blocului
era dezamăgit pentru că nu
a prins loc în cimitirul nebunilor
unde asculta carlos santana
și citea cesare pavese la umbra
unei sticle sau la umbra mea
ieșise cu un pardesiu pe care aproape
nu-l dezbrăcase pentru că a uitat
cum trebuie îmbrăcat, dar mai curând
s-ar arunca într-un puț cu vipere
decât să recunoască măcar față de sine
că iubește actrița aia nebună
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre șerpi
- poezii despre vecini
- poezii despre uitare
- poezii despre timp
- poezii despre ploaie
- poezii despre plante
- poezii despre iubire
- poezii despre frunze
- poezii despre botanică
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.