Privea consternat
la argintăria împrăștiată cu mare
risipă în tot locul, sfeșnice, cupe,
candele și besactele, narghilele
și platouri. icoanele aveau sfinții
priponiți în ferecături grele
de argint. chipurile îngerilor păreau
fără vlagă, dar ochii aruncau
o cucernicie ce te pironea. gândurile
boierilor nu pășteau acum
la cele sfinte, se uitau la cucoanele
cu gusturi cam smintite. unii
strângeau fără mare îndemn câte-un pocal
împestrițat cu flori de argint. erau pline
cu licoarea leșilor, numai bună
pentru lotri - craii ififlii ai târgurilor - oștenii
fără dumnezeu și polcovnic.
avea un caftan din canavăț cu chenar
de zibelină cumpărat de la ciubașa
din mahalaua scorțarului. cei mai
muchelefi boieri își comandau blănuri
de samur din străinătăți. da' mergeau
bine și hermina sau vulpea rusească.
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vasile Culidiuc. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.