Ace de ceasornic
Apăsătoare, grele ace de ceasornic,
Sparg vadul timpului, nisipul îl risipă,
Târându-se spre prund se-afundă-n mâlul spornic,
Secunda veșnică se pierde într-o clipă.
Pavate-i sunt cărările cu lungi tic-tacuri,
Sub pasu-i apăsat se crapă o pavelă,
Minutele ar vrea să-mbrace faste fracuri,
Nu le-a găsit, sunt aruncate la pubelă.
Lungește cu nesaț greaua singurătate,
O luptă se sfârșește-n marea evadare,
Trecute aventuri sunt orele plecate,
Trăite-n drumurile lumii viitoare.
În frământări adânci, prin izolate spații,
Cadranele-obosite ațipesc în șoapte,
Din somnul timpului se nasc noi constelații,
La moara lui se macină și zi și noapte.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre somn
- poezii despre singurătate
- poezii despre secunde
- poezii despre ore
- poezii despre noapte
- poezii despre nisip
- poezii despre naștere
- poezii despre minute
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.