* * *
Bandajează-mi timpul
pe unul din umeri...
Toamna nu are cartușe
și nu mă poate răni,
doar să mă lase săracă
cu o frunză, două,
un copac gol
ce fluieră a pustiu.
Liniștea mea vine atunci
când streșinile sunt pline de vrăbii
iar mama mai este în poarta bătrână
și îmi face cu mâna.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vrăbii
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre sărăcie
- poezii despre mâini
- poezii despre mamă
- poezii despre frunze
- poezii despre copaci
- poezii despre bătrânețe
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.