Azi, cocorii-n toamnă-adună...
Azi, cocorii-n toamnă-adună,
Dintr-un ceas de stei, secunde,
Să le poarte pe sub Lună,
Să le poarte nu știu unde,
Iar cu ei, în timp e dusă,
Dintr-o lacrimă de stele,
Câte-o Sarmizegetusă
Oglindită doar în ele
Cu-al ei chip, scăldat de-un Soare
Împietrit acum în munte,
Cu toți dacii țării care
Știau timpul să-l înfrunte.
Și pe aripi, duc cocorii,
Cu secundele furate
Din ceas dacic, luptătorii,
Către bătălii uitate...
poezie de Pavel Lică din Chemarea lupului alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.