Vreme de iubit
Afară-i frig și noapte
În geam răsună ploaia,
Îți spun duioase șoapte
Și-n trup îți simt văpaia.
Furtuna-i nemiloasă,
Copacii se îndoaie,
Eu te sărut, iubito,
Pe buzele-ți vioaie.
Deodată, fără veste,
Un fulger ne orbește,
Îți văd o clipă chipul,
Dorința ne unește.
Și bubuie văzduhul
De se-nspăimântă zarea,
Mă tragi discret spre tine,
Iar eu pricep chemarea.
Frig, ploaie, vânt năpraznic,
Se-aude șuieratul;
Natura se frământă
Cum frământăm noi patul.
poezie de Octavian Cocoș (13 noiembrie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre iubire
- poezii despre sărut
- poezii despre noapte
- poezii despre natură
- poezii despre dorințe
- poezii despre copaci
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.