Oglinda
Privesc în oglindă
Și văd acolo
O față ciudată
Care nu-i a mea.
Eu sunt mult mai tânăr,
Mai zâmbăreț, mai slăbuț
Decât omul din oglindă,
Și mult mai drăguț.
Unde-s oglinzile-n
Care niște donjuani,
Se priveau încântați
Acum treij' de ani?
Azi lucrurile nu mai sunt
Cum erau dovadă:
Nu se mai fac oglinzi
Cum se făceau altădată.
Așa că dacă-ți apar,
Unde aveai câte-un tulei,
Riduri, iată ce-am aflat,
Clar ca lumina zilei:
Dacă înfățișarea ta
Nu-ți pare-a fi perfectă,
E timpul, evident, să schimbi
Oglinda imperfectă.
poezie de Edmund Burke, 1729 1797, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Edmund Burke, 1729 1797. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi poezii despre timp, poezii despre lumină, poezii despre tinerețe, poezii despre schimbare, poezii despre prezent, poezii despre perfecțiune sau poezii despre imperfecțiune
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultimele zile au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.