Simți nevoia
să umble cu cioara vopsită
și credea că a fost născut
să meargă cu păsăroiul albit
artificial sau de-o spaimă
închipuită de cioara care se jura
că-i șoim ori vultur pleșuv. umbla
prin târgul cu blocuri turn unde
nici țânțarul nu visa să zboare
până sus. stătea cu privire ridicată
la o șmecherie din oțel așezată
pe un turn ce sclipea în soare
cu tupeul clădirilor îmbrăcate
în sticlă și inox. era necinstit
cu el însuși de când era adolescent
dar se ferea să și-o spună în față
umbla cu cioara vopsită printre oameni
și asta îi mai amăgea foamea
uneori își mințea și frica
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre țânțari
- poezii despre vulturi
- poezii despre visare
- poezii despre spaimă
- poezii despre promisiuni
- poezii despre naștere
- poezii despre frică
- poezii despre ciori
- poezii despre alb
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.