Cu țigara-n gură
confecționez o inepție modernistă
îmi iau raglanul și ies
fredonând o melodie veche
ceva fin și rafinat cum e normal
un coniac martell sec ca un banc
englezesc din toate încheieturile
fac prima la stânga încetișor
trec pe lângă femeia cu părul de lână
strâns într-un coc țâfnos
zâmbește potent cu dinții
iesiți la soare cu nerușinare
tac și merg atent pe cele șapte cărări
urc în tramvaiul scos din uz
stau încordat într-un scaun
tapițat cu iarbă de mare
primesc mesaje clandestine
de urări de bine scoase din dex
și răcnite din scaunul șoferului
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre încordare
- poezii despre zâmbet
- poezii despre urări
- poezii despre tramvaie
- poezii despre păr
- poezii despre nerușinare
- poezii despre muzică
- poezii despre lână
- poezii despre gură
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.