Celule canceroase
"Celule canceroase-s acele celule care au uitat cum să moară" infirmieră, spitalul Royal Marsden
Ele-au uitat cum să moară
Și-astfel și-au extins viața lor ucigașă.
Eu și tumoarea mea ducem o luptă pasionată.
Să sperăm că nu va fi o moarte dublă.
Trebuie să-mi văd tumoarea moartă,
O tumoare care a uitat să moară,
Dar care,-n schimb, face planuri să mă omoare pe mine.
Dar eu îmi amintesc cum să mor,
Deși toți martorii mei sunt morți.
Însă-mi amintesc ce mi-au spus
despre tumori, despre ceea le face
tot atât de oarbe și de tâmpe cum au fost
Înainte de nașterea acestor afecțiuni
Care au introdus tumoarea-n scenă.
Celulele negre se vor usca și vor muri
Sau vor cânta vesel și-și vor face treaba.
Se înmulțesc atât de repede, zi și noapte,
Iar tu nu știi asta niciodată, și ele niciodată nu-ți spun.
poezie de Harold Pinter, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre schimbare
- poezii despre noapte
- poezii despre negru
- poezii despre naștere
- poezii despre muzică
- poezii despre medicină
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.