Joacă
constrâns de vreme în filmulețe
pentru televiziune și-i merge bine
nu recunoaște nici bătut
că este prostituție
din ceea ce se îmbogățește
a jucat și la teatrul ăla
cu tavan glisant
unde trebuie să strigi
unde vocea se duce sus
urcă la cer deși n-ai talent
joacă și crede că e actor
în filmele care caută autenticitatea
nu lipsește de la casting
și speră să fie selectat
intră plângând în rol
iese fumegând pe coate
strânge rolișoare în lupta asta
cu publicul nevinovat
în platourile de filmare simte
că e aruncat în iad
continuă să ne pedepsească
cu prezența lui obositoare
coborât din avionul care-l aduce
de pe planeta actorilor ratați
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre filme
- poezii despre actorie
- poezii despre voce
- poezii despre televiziune
- poezii despre teatru
- poezii despre talent
- poezii despre religie
- poezii despre prostituție
- poezii despre planete
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.