Teiul
Teiul este o podoabă,
Considerat copacul sfânt,
În grădina publică, ogradă,
O mândrie pe pământ.
Statura lui așa rotundă,
Cu o coroană îmbelșugată,
Frunza verde conturată,
Florile parfum inundă.
Plouă în vremea lui cu flori
Galbene, roșii, pe alei,
Împarfumatele culori,
Florile sfinte de tei.
Din florile galbene și fine
Culeg polen harnice albine,
Îl poartă atent la ele,
Ca să-l transforme în miere.
poezie de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tei
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre flori
- poezii despre apicultură
- poezii despre verde
- poezii despre roșu
- poezii despre ploaie
- poezii despre parcuri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.