Neliniște
De mâine
Sunetele muzicii vor amuți
La cingătoarea pădurilor albe de iarnă
Vor trece prin sufletul meu
Ca niște popoare năvălitoare
Printr-un hotar bântuit de năluci
Vor sfâșia gândul ce adulmecă stelele
Și vor strivi iarba-nghețată
Sub călcâiele reci
Te iubesc, îți spune aripa de vânt
Mângâindu-ți obrazul
Cu pulpanele-i răcoroase,
Te iubesc, îți șoptesc
Florile de gheață topite în ferestre
Și ploaia lipindu-se drăgăstos
De pieptul tău.
Te iubesc, îți șoptește, timpul
Dar eu....
Eu, cum aș putea să-ți spun
TE IUBESC
poezie de Constanța Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre viitor
- poezii despre timp
- poezii despre sunet
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre păduri
- poezii despre ploaie
- poezii despre muzică
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.