Moartea
Îi împingea cuminte
umbra trupului,
în cămările cu îngeri
precum
minutarul ceasului, ziua de azi
spre-un mâine închipuit.
Forcepsul alunecă anevoie
printre melci gelatinoși
extrăgând
lacrima cea de pe urmă.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre îngeri, poezii despre viitor, poezii despre prezent, poezii despre moarte sau poezii despre ceas
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.