împărțim întregul
în limite și universuri interzise
îmi iese un rest vag
cu morți răniți din dragoste
minus urme și umbre adânci
adun spații infinite în gânduri
împărțite până spre zi
când te întâlnesc prin vise
împart prezentul într-un ciob
de stea stinsă într-un ulcior
ai însemnat apa cu piciorul
și te-ai mândrit când întregul
a rămas neluat în seamă
ai umplut cu speranțe un spațiu
pliat în craterul inimii care scoate fum
rănile le-ai umplut cu regrete
după ce-am împărțit cenușa
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre prezent
- poezii despre picioare
- poezii despre mândrie
- poezii despre moarte
- poezii despre limite
- poezii despre iubire
- poezii despre interdicții
- poezii despre inimă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.