Vârtej de pace și splendoare
Sunete armonioase ce-mi copleșesc inima,
Misterul cuibărit în culorile unei picturi,
O lacrimă ce-și strigă bucuria sau patima,
Clipe zdrențuite ce lasă grăbite minuturi.
Chemarea speranței, valul ce se rostogolește,
Pulberea de stele ce fardează cerul de vară,
Picături mărunte de ploaie, căzând mocănește,
Sărutări pasionale pierdute într-o gară...
Ascult încântată aceste voci, zbor peste toate,
În mine le-ajung ca pe o smoală strălucitoare
Ce mă-nvăluie scoțându-mă din captivitate,
Ducându-mă într-un vârtej de pace și splendoare.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre voce
- poezii despre sărut
- poezii despre sunet
- poezii despre ploaie
- poezii despre pictură
- poezii despre pace
- poezii despre inimă
- poezii despre gări
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.