Femeia, bucată din lună

Femeia-i plămadă din apă şi lut
creată de cei mai parşivi dintre zei,
îngerii toţi mai apoi i-a născut,
supusă la chin, osândită de ei!

Femeia culege raze din soare,
copiii îi naşte din pântec divin,
panzele ţes şi trimite pe mare
ţoţi fiii puternici crescuţi în suspin.

Femeia-i visul blând de copilă,
mirosul suav şi chip de zeiţă,
flori din răsaduri plantate cu milă,
sfântă în vorbe şi vârf de peniţă.

Femeia-femeie se-nchină la cer,
la cerul cu stele în noaptea senină
şi nu înţelege de totu-i mister,
femeia este bucată din lună.

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!