Trăiesc intens
E primăvara-n noi, e primăvara-n mine
Și o păstrez demult... mi-e veșnic amintire,
Grădina cea cu meri și caiși cu floarea albă,
În urmă de îngheț, ieșiți de sub zăpadă....
Nu am trăit degeaba, nu tristă mi-a fost seara,
Eu am ales in doi să urc în vreme scara.
Nu las să se strecoare nici urmă de-ndoială,
Și joc mereu pe scenă in rol de primăvară!
Sclipire pun în valul luminii ce inundă,
Pe ram mugur de frunză si toporași în umbră.
E primăra-n noi, e primăvara-n mine,
Și are loc de cinste așa cum se cuvine.
Viața e un vector, trăiesc intens și azi,
Aceeași primăvară ca verdele din brazl
Ce își păstrează haina curată ca și nouă
Chiar de e frig afară, chiar dacă stă să plouă.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre zăpadă
- poezii despre vestimentație
- poezii despre verde
- poezii despre tristețe
- poezii despre seară
- poezii despre primăvară
- poezii despre prezent
- poezii despre ploaie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.