Poetul
Ce e poetul pe pământ?!
Asemeni unui muritor de rând,
Când dă de greu, cu sufletul va plânge,
Și când durerea-n suflet îi ajunge,
La umbra unui vers de jar se-ascunde
Și litera-pumnal, în plâns și-ascunde.
El scrie des, cum inima îi bate,
Tăcerile și le ascunde-n noapte,
În curcubeu ți-n răsărit se cheamă
Și-i curg sub pleoape lacrimi de aramă.
El, un poet mângâietor durerii,
Așteaptă iarăși clipa învierii.
Că-i epigramă, proză, poezie,
Doar Dumnezeu de toate astea știe...
Îndemânare, artă și noblețe,
De Sus, la pământeni le sunt alese.
Poetul imn și literă divină,
Rămâne-a României rădăcină.
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre suflet
- poezii despre plâns
- poezii despre îndemânare
- poezii despre versuri
- poezii despre tăcere
- poezii despre religie
- poezii despre proză
- poezii despre noapte
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.