Naștere
Ai pătruns în mine
ca într-o biserică,
atât de verde
și plină de muguri,
te scalzi
în pântec
prin seva amniotică
sedimentând
întoarcerea
fiecărei zvâcniri
prin retina ochilor
ca un început de urmă
al cărei contur se propagă în albastru,
îți adulmec respirația
ca pe o rugăciune sacră
rostită într-una din cămările inimii
stigmatizată cu numele tău,
vis-à-vis,
un instinct patern
îmi trasează cercuri
cu degetele umede
peste nisipul scurs al unei clipe
mult așteptata
noastră naștere...
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.