Sonetul 135
Dorință toate au, tu-l ai pe Will,
Pe Will oricând și peste tot, cât vrei;
Eu, care te-am blamat, îți sunt util,
Că pot să-ți dau plăceri cât poți să iei.
Dar tu, cu golul tău cel spațios,
Oare vei vrea în tine să pătrund?
Sau îți dorești un membru mai vârtos
Crezând c-al meu e doar unul de rând?
Oceanul are apă, dar vrea ploi,
Și încet-încet devine și mai plin;
Tu-l ai pe Will, dar ai și mari nevoi,
Eu pot să ți le satisfac deplin.
Orice amant totuna-i, bun sau rău;
Tu umple-te numai cu Will al tău.
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre dorințe, poezii despre plăcere, poezii despre ploaie, poezii despre ocean, poezii despre devenire, poezii despre apă sau poezii despre amant
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.