Sonetul 131
Te porți tiranic, ești la fel de rea
Ca orice chip considerat frumos,
Căci știi ce mult te vrea inima mea,
Ești giuvaerul cel mai prețios.
Dar totuși unii zic când te privesc
C-al dragostei fior nu-l simt deloc;
Să spun că se înșală nu îndrăznesc,
Numai părerea mea pot s-o invoc.
Și să fiu sigur că nu jur greșit
Mă tot gândesc la tine și oftez,
Apoi mărturisesc însuflețit
Că neagră ești, dar eu te luminez.
Și de fapt neagră e doar fapta ta,
De-aceea mulți te vor calomnia.
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre calomnie
- poezii despre promisiuni
- poezii despre negru
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre inimă
- poezii despre greșeli
- poezii despre frumusețe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.