Sonetul 83
Să fii pictat, văd că n-ai trebuință
De-aceea nu întreprind acest demers,
Dar n-am crezut că este cu putință
Să întreci cu mult descrierea din vers.
Deci nu te-am prezentat din neglijență
Cum ar fi trebuit, dar tu trăiești
S-arăți că pana, câtă decadență,
Nu poate spune cât de mândru ești.
Mi-ai socotit tăcerea ca o vină,
Dar e mai drept să nu scot un cuvânt
Căci dacă tac, splendoarea ta-i deplină
Când alții-n loc de viață-ți fac mormânt.
Și-un singur ochi de-al tău mai viu devine
Decât ce-au scris cei doi poeți de tine.
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre tăcere
- poezii despre pictură
- poezii despre mândrie
- poezii despre devenire
- poezii despre cuvinte
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.