Românii și sarmalele
Dín vremi imemoriale,
Noi mâncăm ades sarmale,
Tinerei, bătrâni, cărunți,
La botezuri și la nunți,
La Crăciun, la Paști, oricând
Ávem poftă, ávem jând;
Iar când sunt cu mămăligă
Aș mânca și de-aș fi rigă.
Ah, grozava tocătură
Are-un gust divin în gură!
Pentru-o porție, îndată
Eu mi-aș da chenzina toată.
poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (14 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi și următoarele:
- poezii despre mâncare
- poezii despre tinerețe
- poezii despre salariu
- poezii despre păr cărunt
- poezii despre poftă
- poezii despre nuntă
- poezii despre mămăligă
- poezii despre gură
- poezii despre bătrânețe
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.