Stau singur
singur cu mine de-mi vine
să fug de-acasă
dar mi-e frică să nu vii
și să nu mă găsești plecat
în beția vremii să ascult
melancolia ce vine din pustiu
sunt timpurile mele
merg pe străzile uitate de soare
trag cu ochiul în urma mea
singur singur singur
tremur plin de ură gândindu-mă
la viața irosită prostește
în brațele tale am îmbătrânit
mă simt o bătrână sferă
de vreo zece mii de ani
stau în inelul tău de vrăjitoare
sunt singur în patul meu
de aur pierdut la cărți
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre timp
- poezii despre ochi
- poezii despre melancolie
- poezii despre frică
- poezii despre cărți
- poezii despre bătrânețe
- poezii despre aur
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.