Femeie
Când frumușica doamnă cade victimă propriei prostii
Și descoperă mult prea târziu că bărbații-înșeală,
Ce vrăji o mai pot elibera din cețuri și melancolii?
Ce arte-i pot spăla lacrimile și-a inimii acreală?
Singura soluție care-i rămâne de-a-și acoperi vina,
De-a ascunde de ochii lumii-acea rușine,-acea ocară,
De-a-l face pe iubit să-și înghită cu tot cu sâmbure măslina
Și să-și smulgă îndurerat inima din piept este... să moară.
poezie de Oliver Goldsmith, 1728-1774, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Oliver Goldsmith, 1728-1774. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre inimă
- poezii despre vinovăție
- poezii despre rușine
- poezii despre prostie
- poezii despre ochi
- poezii despre măslini
- poezii despre moarte
- poezii despre melancolie
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultimele zile au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.