Bâtlanul albastru
Văd marele bâtlan albastru
Ridicându-se-n zbor dintre trestii,
Plutind cu curenții de aer
Ca o velă întinsă pe mare
În care suflă vântul.
Aud cositoarea trasă de doi cai,
Le-aud în arșița amiezii de iulie,
Tropotul prin fânul verde;
Și-i aud, când întoarce-atelajul,
Cosașului vocea, cuvântul.
Văd crinii de pe pajiște
Cu pistruii lor tutunii,
Ulmii, norii mari și albi;
Și-întrega lume e-un vis
Care-și susură-n trecere descântul.
poezie de Bliss Carman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre vânt
- poezii despre voce
- poezii despre visare
- poezii despre verde
- poezii despre nori
- poezii despre miezul zilei
- poezii despre cuvinte
- poezii despre crini
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.