Nicolae, moș cu barbă
Nicolae, moș cu barbă
Vine noaptea și se-ntreabă
Unde stau pruncii cuminți?
Ce-i ascultă pe părinți!
Ghetele le-au lustruit?
Că de mine au stăruit
Cu scrisori și rugăminte
Multe, multe legăminte,
Le-am citit și-am obosit
De atâta fandosit
Ca de ziua ce-așteptată
Haina mea cea mult purtată
Strălucească mai o dată!
Sania cu zurgălăi
Zboară lin peste văi
Renii mândrii, iscusiți
Trag de zori neobosiți
Ca s-ajungem și la tine
Chiar de nu mai crezi în mine
Nu fii dragule-ncruntat
Aici e darul meritat!
Eu de tine n-am uitat!
poezie pentru copii de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre văi
- poezii despre vestimentație
- poezii despre uitare
- poezii despre săniuș
- poezii despre scrisori
- poezii despre noapte
- poezii despre mândrie
- poezii despre copilărie
- Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.