ține de mine
să schimbăm ceva ține de tine
nimeni nu te așteaptă
dacă tu stai și privești tavanul
sau pereții plini de igrasie
implică-te și poți să schimbi
nepăsarea este ca ploaia
care vine în exces
inundă seara care se lasă peste oraș
peste țară și trupurile devin
frustrate și triste și mohorâte
zorii nu se vor mai vedea
tu hotărăști doar dacă te miști din pat
să-i schimbi pe cei care te-au păcălit
și plouă peste țară cu pandemii
frică și izolare și simți constrângerea
psihoza te blochează
în singurătate totul curge
realitatea va pronunța sentințe
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre schimbare
- poezii despre ploaie
- poezii despre tristețe
- poezii despre singurătate
- poezii despre seară
- poezii despre realitate
- poezii despre păcăleli
- poezii despre pandemie
- poezii despre oraș
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.