Sonetul 23
Cum pe o scenă bietul cabotin
Își uită rolul, că e temător
Iar animalul, de mânie plin,
Se moleșește-apoi foarte ușor.
Neîncrezător, mai uit și eu să spun
Discursuri de iubire fel de fel
Și singur mă iubesc, pierzând ce-i bun,
Împovărat de-acest amor rebel.
Dar cu privirea mea plină de dor,
Din piept cuvinte parcă profețind,
Ce vrea și recompensă și amor
Voi fi mai expresiv decât vorbind.
O! Tu să-nveți iubirea a citi
S-auzi cu ochii și-nțelept vei fi.
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre zoologie
- poezii despre ochi
- poezii despre neîncredere
- poezii despre lectură
- poezii despre frică
- poezii despre dor
- poezii despre cuvinte
- poezii despre animale
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.