Sonetul 4
Mândrețe de bărbat, de ce îți irosești
Această frumusețe moștenită?
Natura-ți împrumută, nu-ți dă fiindcă cerșești,
Și doar cel care dă-napoi profită.
Și-atunci, frumos avar, de ce batjocorești
Acest belșug ce ți s-a dat din plin?
Orgolios zaraf, și de ce cheltuiești
O sumă mare, dar trăind meschin?
Și nu e un secret, când știi numai de tine
Pe eu-l tău ascuns îl vei trăda,
Iar când natura te va lua la sine
Tu ce justificare îi vei da?
Căci frumuseții-n groapă-i faci sălaș
În loc s-o moștenească un urmaș.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi și următoarele:
- poezii despre frumusețe
- poezii despre zgârcenie
- poezii despre trădare
- poezii despre secrete
- poezii despre orgoliu
- poezii despre natură
- poezii despre moștenire
- poezii despre cerșetorie
- poezii despre bărbați
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.