Telegondola
Îți fuge gândul undeva departe
Spre-acel loc magic din această lume
Cu ale lui canale întortocheate,
Veneția, orașul cu renume.
Acolo sunt gondole minunate,
Cu forme zvelte, bine definite,
Care din zori de zi și până-n noapte
Plutesc ușor pe ape liniștite.
Dar tu te deplasezi numai prin aer
Și bucuria ta e foarte mare
Că nici turistul nu mai este fraier
Să urce sus pe munte pe cărare.
Totuși, ești mândră că nu ai nevoie
Nici de prăjini de împins, nici de proptele,
Căci ai ales cândva de bunăvoie
Să fii și tu gondolă, însă..."tele".
poezie de Octavian Cocoș (12 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre turism
- poezii despre oraș
- poezii despre noapte
- poezii despre mândrie
- poezii despre munți
- poezii despre gânduri
- poezii despre dimineață
- poezii despre celebritate
- poezii despre bucurie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.