Fiul Intunericului
Pe un tărâm funebru
Pe un soclu negru
Sta un vultur falnic
Cu chip dur și jalnic.
Și văd...
Cum din ceruri cad
Legiuni din iad
Imprejuru-i stand
Pe el protejând
Iar eu..
Spre El încet vin
Mă apropii lin
Frigul se întețește
Ceața se ivește
Și deodată...
Vulturul-mi vorbește
Totul amuțește
Vad suflete sfioase
În colturi intunecoase.
El zise...
Ce cauți străine
În locuri divine
Reci și întunecate
De nimeni călcate?
Îi zic...
Mărite Imparate
Aste locuri moarte
Sunt pentru mine
Viața mea în sine
Pentru ca...
M-am saturat
Mereu neincetat
Sa mă rog absurd
Unui Dumnezeu surd
Și stiu ca...
Nici ca va mai fi
Ca asta o zi
Sa te întâlnesc
Și sa-ti vorbesc
El zise...
Fii de partea mea
Iar tu vei putea
Sa dobândești
Puteri diavolesti
Și...
Noaptea sa petreci
În nopțile reci
Cu fete frumoase
În grote luxoase.
Iar eu...
Voi fi peste tot
Și o sa socot
Cine va muri
Cine îmi va sluji.
Suflete venite
Vor fi pedepsite
Toate pier arzând
Milenii la rand.
Iar tu...
Vei fi într-un loc
Sa-i arunci în foc
Iar cenusa lor
S-o arunci din zbor.
Cu demoni razand
Prin iad alergând
Fiind fără mila
Tu, demon de gherila.
poezie de Alin Ojog (12 noiembrie 2020)
Adăugat de Alin Ojog
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre vorbire
- poezii despre religie
- poezii despre noapte
- poezii despre moarte
- poezii despre întuneric
- poezii despre vulturi
- poezii despre viață
- poezii despre suflet
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.