Rugăciune
Dă-mi, Doamne, putere mare
Însă una, cum să zic,
Să nu-mi pese de trădare
De avere, de nimic.
Și-apoi dă-mi a Ta povață
Și-ncă vreo cincizeci de ani
Să mă plimb tăcut prin viață
Fără griji și fără bani.
Dar Tu, Doamne, mă veghează
Ca să nu mă rătăcesc
Zi de zi mă luminează
Și mă-nvață să iubesc.
Fiindcă-n lumea asta mare,
Nemiloasă și eternă,
Cea mai mare alinare
Este grija Ta paternă.
poezie de Octavian Cocoș (8 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Octavian Cocoș. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.