Cântec de pahar (extras)
Demult, când gândul se năștea abia,
A trăit Thales din Milet:
Se spune că el întrezărea
Adevăruri vaste pe care alți muritori nu le puteau vedea;
Atunci a fost primul moment
Când s-a-înțeles fără niciun dubiu, evident,
Că toate-au fost făcute pentru om și bunăstarea sa.
Corul
"Umpleți paharele cu vin: nu vă fie teamă nici
De viitor și nici de gândurile care, căzând, fac plici!"
În centrul cerului: pământul înțepenit și plat!
Dar asta numai până când a venit și,-n fine,
A pus lucrurile la punct cum se cuvine,
Cu vână tare și glas puternic,
Un înțelept numit Copernic.
Tropăim, susținea el,
Pe-un glob mititel
Care se-învârte-n jurul soarelui neîndoielnic.
Corul
"Umpleți paharele cu vin și nu vă temeți deloc
De nicio teorie, oricât de măreață. Hai, noroc!"
Și-aflați că-acest pământ, terenul nostru de hârjoană,
Nu-i cea mai formidabilă minge de pe cer,
Cel mai grozav și cel mai cel,
Ci doar un fleacușteț, mărunt ca o castană:
Și pe niciunul dintre oamenii atât de plini de ei
Din mulțimea de pigmei
Nu-l așteapă-n final o soartă mai de seamă.
Corul
"Umpleți paharele cu vin și nu vă temeți deloc
De nicio teorie, oricât de măreață. Hai, noroc!"
A mai apărut un tip, Hume, el zicea
Că-i fals tot ce pretinde metafizica,
El credea-n doar în fapte și-n dovezi,
Nu-n miracole cerea să demonstrezi, apoi să crezi:
"Mai bine-ar fi să iei aminte
Că ochiul înșeală, ochiul minte
Mai dihai decât cărțile sfinte."
Corul
"Umpleți paharele cu vin și nu vă temeți deloc
De nicio teorie, oricât de măreață. Hai, noroc!"
După-asta, altul, Darwin, vine c-o teorie aiuritoare
(Deși, în felul lui, mai pe ciupite,
N-o spune clar, ci pe-ocolite):
Suntem cu toți niște ființe târâtoare.
Oamenii și maimuțele nătânge
Sunt frați de sânge,
Rude cu reptila care colac-colac se strânge.
Corul
"Umpleți paharele cu vin și nu vă temeți deloc
De nicio teorie, oricât de măreață. Hai, noroc!"
După ce filozofii au spus ce-au avut de spus,
Doctorul Cheyne, deși un bun creștin,
A afirmat, nici mai mult, nici mai puțin,
Că o fecioară nu poate naște-un prunc, este exclus.
" Asemenea basm neconvingător
Nu-i credinței noastre de niciun ajutor, "
Adăugând "Un neadevăr bine cunoscut, însă impus."
Corul
"Umpleți paharele cu vin și nu vă temeți deloc
De nicio teorie, oricât de măreață. Hai, noroc!"
Mai ieri a venit Einstein c-un concept care
Multora nu le este limpede încă
În conceptualitatea lui adâncă
Cum că n-ar exista timp, nici spațiu, nici mișcare,
Nici târziu și nici devreme,
Nici pătrat, nici linii drepte cum sunt descrise-n teoreme,
Ci doar un fel de-ocean abstract, curbat, lipsit de justificare.
"Umpleți paharele cu vin și nu vă temeți deloc
De nicio teorie, oricât de măreață. Hai, noroc!"
*Medicul George Cheyne, 1672-1743, o vreme prietenul lui Newton, nu credea că actuala stare a lumii și a lucrurilor a fost sau va fi va fi întotdeauna, pentru eternitate, aceeași, el afirma că atunci când un lucru depinde de un alt lucru, într-o relație de cauzalitate, asta înseamnă că " primul lucru există și că este posibil să existe și-al doilea lucru; înlăturați soarele și nu vor mai exista fructe, luați luna de pe cer și mările vor încremeni..."
poezie clasică de Thomas Hardy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.