Autopastișa
Să pastișezi e mult mai la-ndemână
decât să scrii ceva original
în aste vremi e-un obicei banal
o formă de a fi mereu "în mână"...
Pentru comozi, pastișa e-o lucrare
ce nu încearcă mintea foarte mult,
avem literatură pe pământ
să pastișăm așa, cu disperare...
Pot înțelege astea foarte bine,
ce nu-nțeleg, e un alt procedeu:
să te autopastișezi mereu
asta e culmea culmilor. Cum, cine?!
Îi știți și voi, sunt peste tot, abundă
care de care mai "original", mai "tare"
sunt semizei într-o lume datoare
să îi slăvească-n fiece secundă...
Sunt multe de vorbit, voi face asta
și-n alte dăți, când plin voi fi de silă
de mi se-apleacă ori din mare milă,
când autopastișa-și pune creasta.
poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 18 februarie 2018 (18 februarie 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vorbire, poezii despre timp, poezii despre secunde sau poezii despre literatură
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.