Să vezi rîul...
Să vezi rîul lunecînd pe rîuri
iar lumina pe lumine
Oh, ce lacrime senine
cîte ape peste ape.
Să vezi cerul traversînd
numai ceruri înstelate
O, ce moarte în curînd
fi-va-vor departe
Și să-l vezi pe omul tristul
cum își înconjoară bustul
să vezi limba cea secată
și mai cumințește gustul
Totul aleargă pe totul
doar nimica stăpînind
cu o gură mare lată
surîzînd.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi poezii despre lumină, citate de Nichita Stănescu despre lumină, poezii despre gură sau citate de Nichita Stănescu despre gură
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.