Trenul
O locomotivă-n față
Trage șapte-opt vagoane,
Înșirate ca pe ață
Și unite prin tampoane.
Oameni mulți și cu bagaje
Se înghesuie în ele,
Parcă-s niște personaje
De romane și nuvele.
Trenul iute-accelerează
Și alunecă pe șine
Kilometri devorează
Și e foarte plin de sine.
Nici nu este de mirare
Că se crede important,
Fiindcă pe la mijloc are
Un vagon restaurant.
poezie de Octavian Cocoș (25 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre trenuri, poezii despre metrologie sau poezii despre lungime
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.