Copaci dintr-o iarnă la Barbizon
se leagănă-n vânt cuibul uscat
printre ramuri strâmbe stă gata să cadă
cocorii demult au plecat
departe-n pustiul fără zăpadă
cârduri de ciori acoperă zorii
aerul vibrează de cântatul afon
cu promoroacă ornează gerul copacii
ce par dintr-o iarnă la Barbizon
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ger
- poezii despre copaci
- poezii despre zăpadă
- poezii despre vânt
- poezii despre iarnă
- poezii despre crengi
- poezii despre ciori
- poezii despre chiciură
- poezii despre aer
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.