La adăpostul genelor mele
pavoazată cu nouri și stele
la adăpostul genele mele
retrăiesc emoții eludate
apăsător surâsul mă caută
ne/vinovat de-ndurate tăceri
nu știi ce-nseamnă să iubești
femei cu extreme acute
motiv pentru care propun
hai să ne întâlnim
între două vise suprapuse
pe marginea aceluiași sărut
vreau să învăț darul rostirii
și-atunci pe veranda ochilor mei
prin plânsul degetelor tale
sufletul o să-mi iasă la lumină
câtă vreme te iubesc nu mi-e vină
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vinovăție
- poezii despre iubire
- poezii despre învățătură
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre sărut
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre plâns
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.