Rugăminte
Am tot mutat doi pui de liliac
De colo-colo să-i salvez de moarte,
Dar când își bagă coada câte-un
,, drac"
Îți demonstrează el că nu se poate!
Mai sunt la stradă câțiva lilieci
Pe care îi scoteam din buruiană
De azi le cânt prohodul cel de veci
Puteți să vă-ncălziți cu ei la iarnă!...
Deci, dragii mei, puteți să îi tăiați
Că-i mult prea greu să ocrotești o floare,
Dar teiul dintre ei, vă rog, să mi-l lăsați
Că-n el trezește zorii o privighetoare!
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ioana Gărgălie. [Vezi și următoarele:
- poezii despre tei
- poezii despre salvare
- poezii despre protecție
- poezii despre privighetori
- poezii despre prezent
- poezii despre ocrotire
- poezii despre moarte
- poezii despre iarnă
- poezii despre flori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.