Înfrigurare

Va veni o zi în care,
fremătând cu nerăbdare,
vom strivi distanţa toată
cu iubire 'nvăpăiată.

Şi ne-o stinge numa' versul
ce străbate universul
făcând şopote să plângă,
calde-n piept. În partea stângă.

Nu ne-om răcori de toate
câte-n taină's adunate,
dar măcar o bună parte
le-om simţi. Ca şi nemoarte.

Cele vii fi-vor de-a pururi
flăcări inimii contururi,
iar în cercu'n care plouă
vom fi doi. Oameni de rouă.

Fremătând cu nerăbdare
va veni o zi în care,
cu iubire'nvăpăiată,
vom strivi distanţa toată.

Şi ne-o stinge universul
ploaia, dragostea şi versul.

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Votează! | Copiază!