Am o răceală teribilă
Am o răceală teribilă,
Acum, toată lumea știe că răcelile teribile
Modifică întregul sistem al universului,
Ne transformă-n dușmani ai vieții
Și produc strănuturi metafizice.
Mi-am pierdut o întreagă zi suflându-mi nasul.
Mă doare vag și intermitent capul.
Tristă condiție pentru un poet minor!
Astăzi sunt cu adevărat un poet minor.
Ceea ce-am fost mai odinioară era un vis; s-a dus.
La revedere pentru totdeauna, regină a zânelor!
Aripile tale erau făcute din razele soarelui,
Iar eu umblu pe aici.
Nu mă voi face bine dacă nu zac pe patul meu.
Niciodată nu m-am simțit bine,
Exceptând zilele când am zăcut culcat pe Univers.
Excusez un peu... Ce răceală teribilă!...
E ceva fizic!
Am nevoie de adevăr și de aspirină.
poezie clasică de Fernando Pessoa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre adevăr
- poezii despre zile
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre prezent
- poezii despre poezie
- poezii despre nas
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.