Aripa mea
Și a început să plouă și să bată vântul
Atunci în începutul de ninsoare te-am prins de mână
Și cu asfințitul te-am ridicat către zări
Spre soare și mâna mea și ochiul meu au devenit mai siguri
Cum lanțul de argint pe un local
Acum e dimineață
Oglinzile așteaptă
Să te întorci ca valul către mal
Atunci vom porunci să tacă luna
Iubita mea într-un decor vom merge
Eu răsuflarea, dintr-un corp ceresc
tu aripa.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre început
- poezii despre vânt
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre ploaie
- poezii despre ochi
- poezii despre ninsoare
- poezii despre iubire
- poezii despre dimineață
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.