![în alte limbi](http://www.citatepedia.ro/g/32world.png)
Textul original este scris în limba română.
În Biblioteca Citatepedia este disponibil pentru lectură textul integral.
daniel stanciu [din public] a spus pe 4 februarie 2011: |
John: Credeam ca Dumnezeu face numai sculpuri vii, ca tot ce atinge El se insufleteste.
Brancusi: Si pietrele pe care le-am cioplit noi au fost vii. Dumnezeu le-a dat viata si eu, in nepriceperea mea, le-am ucis.
John: Maestre, sunteti un artist desavarsit. Aceste forme minunate nu au fot finisate de maini nepricepute!
Brancusi: Nu mainile mi-au fost stangace John. NU ele, m-au tradat. Ci inima, batrana mea inima. Inima in care Adam care tanjeste dupa paradisul pierdut. N-am rezistat fericirii de a-l avea oaspete la cina pe Dumnezeu. Ne-asezam amandoi la masa. La masa tacerii. Amandoi taceam, insa in tacerea Lui era viata si in a mea moarte. Asa am cioplit totul John. Toate pietrele astea sunt niste cadavre. Erau flacarile pe care le-a vazut Moise. Erau lacrimile lui Iov. Erau glasuri de ingeri. Eu le-am distrus, John. Eu. Sunt un asasin. Creatia este o crima. E crima de a spera ca poti face ceva nemuritor. (replici imaginate de d.s.) |
Katia [din public] a spus pe 4 februarie 2011: |
Așa da, Daniel. Ai trecut de la registrul comic la cel dramatic. Știam eu că ești talentat. Felicitări! |