Cheile
Lanțul cu chei mi-a căzut din stele în creier,
mi-au zornăit mințile de durere și de sunet.
Trupul meu tot deveni o cheie de fier,
Doamne, pentru o ușă uriașă
la al cărei lacăt nu am cum să ajung,
decât numai dacă mă ridici în brațe.
Haide, cât ești de mare, tu,
haide, cât ești tu de indiferent,
răsucește-mă și rupe-mă
și deschide odată ușa aia!
Haide, deschide-o odată!
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.