Virusul nu are reguli
Virusul nu face ură de rasă, de credință nici atât.
La el reguli nu contează, nu stă pe gânduri prea mult.
Moartea neagră nu alege între bogați și săraci.
Pe toți îi contaminează și îi trimite la draci.
Fără un pic de clemență ia copii, ia și bătrâni,
Peste tot, pe unde trece, lasă virus și-n fântâni.
Corona virus seamănă moarte.
Pe oameni, de oameni îi desparte.
O asemenea pandemie, în lume nu s-a văzut.
Ne aflăm în plin război, cu ceva necunoscut.
A fost ciumă. A fost holeră. Chiar războaie nucleare.
Virusul e mult mai groaznic, ucide în disperare.
Am așteptat primăvara. Primăvara a venit.
În loc să bucure țara, în casă ne-a priponit.
Cu lacrimi privim neantul, poate zărim o speranță.
De la geam rugăm Înaltul să aline a noastră viață.
Viața nu mai clocotește, pământul a-încremenit.
Tot ce-i omenesc sfârșește, speranța-n bine a murit.
Nostradamus e de vină. El a fost prezicătorul
De-întuneric, nu lumină. El ne-a prezis viitorul.
poezie de Dumitru Delcă (1 mai 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.